vineri, 14 septembrie 2012

Despre iubire


„Am uitat întâi că sunt nefericit, apoi am uitat că sunt îndrăgostit, şi aşa mai departe. E drept, mi-aduceam aminte că am iubit. Amănuntul aceasta nu l-am putut uita niciodată: că am cunoscut dragostea şi că toate aventurile în care mă implicam nu erau decât episoade trecătoare.”
Mircea Eliade


Ce este iubirea?

Cu totii auzim acest cuvant zilnic. Iubire. Dar oare cati dintre noi ii cunoastem sensul sau profund? Exista oare mai multe feluri de iubire, sau toate au o radacina comuna si doar manifestarea lor in planul fizic este diferita?

Putin oameni sunt atat de norocosi incat sa simta pe pielea lor senzatiile unei iubiri adevarate, veritabile. Restul, raman cu impresiile pe care le citesc din romanele de dragoste si cu vagele ramasite de iubire pe care le traiesc.

Iubirea adevarata, desavarsita, te distruge si te reconstruieste in acelasi timp. Cum spunea si Eliade, „revelaţia unirii desăvârşite aceasta e: te regăseşti pe tine în clipa când te pierzi”
Nu poate fi vorba de o iubire veritabila daca nu are loc o unire desavarsita intre cei doi indragostita, atat pe planul fizic, dar mai ales pe cel spiritual. Cei doi ajung sa traiasca ca unul, sa isi simta unul altuia sentimentele, nevoile, grijile si dorintele. E ca si cand ti-ai gasi o parte din tine, care odata alipita intregului devine perfect functionala.

Exista o teorie conform careia, cand Dumnezeu a creat omul acesta era androgin, adica cuprindea atat caracteristici masculine cat si feminine. In cele din urma Dumnezeu a horatat sa-l separe pe om in doua, o parte feminina si una masculina, care sa se caute necontenit. De aici se crede ca provine dorinta fata de sexul opus si nevoia de a trai in pereche. Oameni sunt destinati sa isi caute de-a lungul vietii jumatatea de mult pierduta.

De asemenea se spune ca omul poate simti numai odata in viata o dragoste mare. Sunt absolut sigura de faptul ca odata ce ai iubit in mod desavarsit, in cazul in care dragostea se destrama, nu mai poti repeta aceasi experienta cu alta persoana. Cred ca orice persoana poate avea parte de o dragoste veritabila... de „dragostea vietii sale”.
Cat despre mine, spun cu incredere ca am descoperit-o si voi face tot ce pot pentru a nu pierde aceasta unica sansa pe care mi-a dat-o viata la fericire.

Scopul omului este sa gaseasca iubirea. Fericiti cei ce au gasit-o si se bucura de ea, mult noroc celor ce inca o cauta si resemnare usoara celor care au pierdut-o.


Un fel de sfarsit


Un tunet rasuna in departare...
Si vad natura uluita cum tresare.
E o priveliste incantatoare!

Corabii uitate sunt trase la mal,
Vad ingeri coborand pe un val.
Un val de slava,
De credinta oarba
Si sub el, otrava,
Pentru muritori, s-o soarba.
Dupa iarba o ascund in graba,
Ca nimeni sa nu o mai vada.

Alt tunet rasuna in departare;
Viata de pe acest pamant dispare
Si iubirea mea mistuitoare
Moare.

Cadere in gol

Cautand prin poeziile pe care le-am scris mai de mult am gasit-o asta...




Vino la mine dulce nepasare,
Cu miros de roze, cu raze de soare,
Parfum imbatator, o dulce pieire
Imbracata in culori de nemurire;

Te imbratisez pentru a mia oara
Si iti simt pe buze savoarea letala.
Sunt eu cu mine in aceasta seara
Si totusi, ma simt atat de goala...