Ma gandeam sa imi fac putina reclama si aici, pe bloc, daca tot m-am reapucat de mediatizat pagina de bijuterii handmade.
Aceste bijuterii sunt confectionate sau asamblate sau cum vreti voi sa ii ziceti de mine si de cea mai buna prietena a mea. Toata "afacerea" a pornit de la faptul ca doream sa facem ceva dragut pentru noi, insa vazand ca munca noastra este apreciata am decis sa vindem o parte din creatii.
Nu mai spun nimic, insa va las pe voi sa va uitati la tot ce am facut pana acum pe pagina de facebook:
https://www.facebook.com/bijuterii.am
Sper sa va placa, iar daca va place sa aratati si altora. Si daca doriti sa comandati ceva, nu ezitati sa ma contactati! Avem oferte si reduceri zilnice!
luni, 15 iulie 2013
joi, 11 iulie 2013
Tristete de vara
Iar nu am mai scris de mult timp... Si simt cum viata de zi cu zi rapeste tot mai mult din mine.
Parca nu mai am timp de nimic, cu toate ca pierd o gramada de timp.
Parca irosesc zile in sir, facand acelasi lucru, fara sa obtin nimic, fara sa schimb nimic, fara sa ma bucur de un rezultat bun.
Timp pierdut. Urasc sa pierd timpul. Vreau lucruri memorabile. Vreau o vara epica.
Vreau aventura. Vreau adrenalina. Vreau sa plec. Vreau altceva.
M-am saturat de monotonia orasului... parca rutina asta apasa tot mai greu pe umerii mei, si ai altora. Parca devenim din ce in ce mai putin noi. Parca gasim tot mai multe motive sa fim plictisiti, nervosi, suparati. Parca apar tot mai multe lucruri pe care vrem sa le reprosam celorlalti.
Oare de ce e tot mai greu sa il intelegi pe cel de langa tine, sa accepti ca nu doar tu ai dreptate, sa te multumesti cu ce ai si sa intelegi ca nu totul e exact cum iti doresti? Si ca nu poate exista perfectiune... oare de ce?
In goana asta nebuna dupa...orice... am uitat sa ne bucuram...sa zambim...sa fim fericiti.
Parca nu mai am timp de nimic, cu toate ca pierd o gramada de timp.
Parca irosesc zile in sir, facand acelasi lucru, fara sa obtin nimic, fara sa schimb nimic, fara sa ma bucur de un rezultat bun.
Timp pierdut. Urasc sa pierd timpul. Vreau lucruri memorabile. Vreau o vara epica.
Vreau aventura. Vreau adrenalina. Vreau sa plec. Vreau altceva.
M-am saturat de monotonia orasului... parca rutina asta apasa tot mai greu pe umerii mei, si ai altora. Parca devenim din ce in ce mai putin noi. Parca gasim tot mai multe motive sa fim plictisiti, nervosi, suparati. Parca apar tot mai multe lucruri pe care vrem sa le reprosam celorlalti.
Oare de ce e tot mai greu sa il intelegi pe cel de langa tine, sa accepti ca nu doar tu ai dreptate, sa te multumesti cu ce ai si sa intelegi ca nu totul e exact cum iti doresti? Si ca nu poate exista perfectiune... oare de ce?
In goana asta nebuna dupa...orice... am uitat sa ne bucuram...sa zambim...sa fim fericiti.
duminică, 19 mai 2013
De neoprit...
Stau singura in semintunericul din camera mea si ascult batalile grabite alea ceasului: tic-tac, tic-tac... Secundarul alearga parca urmarit de o primejdie iminenta, insa eu raman statica in fotoliul meu de langa fereastra. Geamul e larg deschis, iar in departare se aude din cand in cand zgomotul unui tren. E noapte, insa lumea e intr-o continua miscare...
Dar totusi, in fata ochilor mei se intinde cerul senin, cu infinitu-i de stele si ce regina lor, Luna. E luna plina, iar vraja ei coboara de-a lungul razelor lunare chiar si pana aici, in camera mea. Le simt atingerea pe piele, scaldandu-ma parca intr-un ocean de liniste.
Se aude un tren care trece prin apropiere. E noapte, insa lumea se misca...Acele ceasornicului alearga, iar oamenii incearca mereu sa tina pasul cu ele.
Cu toate acestea, mi-as dori ca totul sa se opreasca pentru catva timp. Lumea, cu toate problemele si grijile sale, sa inmarmureasca in loc, iar eu sa ma plimb printre oamenii ramasi statici si sa observ diferitele activitati pe care le faceau. Cred ca as ramane surprinsa de diversitatea lor.
Dar timpul nu poate fi oprit, asa ca nici oamenii nu pot fi opriti din continua lor miscare...
Dar totusi, in fata ochilor mei se intinde cerul senin, cu infinitu-i de stele si ce regina lor, Luna. E luna plina, iar vraja ei coboara de-a lungul razelor lunare chiar si pana aici, in camera mea. Le simt atingerea pe piele, scaldandu-ma parca intr-un ocean de liniste.
Se aude un tren care trece prin apropiere. E noapte, insa lumea se misca...Acele ceasornicului alearga, iar oamenii incearca mereu sa tina pasul cu ele.
Cu toate acestea, mi-as dori ca totul sa se opreasca pentru catva timp. Lumea, cu toate problemele si grijile sale, sa inmarmureasca in loc, iar eu sa ma plimb printre oamenii ramasi statici si sa observ diferitele activitati pe care le faceau. Cred ca as ramane surprinsa de diversitatea lor.Dar timpul nu poate fi oprit, asa ca nici oamenii nu pot fi opriti din continua lor miscare...
miercuri, 15 mai 2013
sâmbătă, 6 aprilie 2013
De-a v-ati ascunselea
V-ati gandit vreodata ca majoritatea persoanelor nu reusesc sa se desparta de jocul de-a v-ati ascunselea? Si cele (sa zicem) mature practica acest joc...
Unii se ascund in spatele cuvintelor
Altii, sub influenta banilor si a pozitiei sociale
Unii... se asculd in spatle altora..
Iar altii... pur si simplu recurg la niste "masti" care ii denatureaza ca persoane.
Putini sunt cei care reusesc sa renunte la acest joc... Ce zici... tu ai facut-o?
________________________________________________________________
duminică, 17 februarie 2013
Citat - Bob Marley
“Only once in your life, I truly believe, you find someone who can
completely turn your world around. You tell them things that you’ve
never shared with another soul and they absorb everything you say and
actually want to hear more. You share hopes for the future, dreams that
will never come true, goals that were never achieved and the many
disappointments life has thrown at you. When something wonderful
happens, you can’t wait to tell them about it, knowing they will share
in your excitement. They are not embarrassed to cry with you when you
are hurting or laugh with you when you make a fool of yourself. Never do
they hurt your feelings or make you feel like you are not good enough,
but rather they build you up and show you the things about yourself that
make you special and even beautiful. There is never any pressure,
jealousy or competition but only a quiet calmness when they are around.
You can be yourself and not worry about what they will think of you
because they love you for who you are. The things that seem
insignificant to most people such as a note, song or walk become
invaluable treasures kept safe in your heart to cherish forever.
Memories of your childhood come back and are so clear and vivid it’s
like being young again. Colours seem brighter and more brilliant.
Laughter seems part of daily life where before it was infrequent or
didn’t exist at all. A phone call or two during the day helps to get you
through a long day’s work and always brings a smile to your face. In
their presence, there’s no need for continuous conversation, but you
find you’re quite content in just having them nearby. Things that never
interested you before become fascinating because you know they are
important to this person who is so special to you. You think of this
person on every occasion and in everything you do. Simple things bring
them to mind like a pale blue sky, gentle wind or even a storm cloud on
the horizon. You open your heart knowing that there’s a chance it may be
broken one day and in opening your heart, you experience a love and joy
that you never dreamed possible. You find that being vulnerable is the
only way to allow your heart to feel true pleasure that’s so real it
scares you. You find strength in knowing you have a true friend and
possibly a soul mate who will remain loyal to the end. Life seems
completely different, exciting and worthwhile. Your only hope and
security is in knowing that they are a part of your life.”
Nu m-am putut abtine... Respect Bob Marley !
Nu m-am putut abtine... Respect Bob Marley !
luni, 5 noiembrie 2012
Tu
Am constatat cu uimire ca... mi-este destul de greu sa vorbesc despre sentimentele mele. Cum de? Singura concluzie la care am ajuns este ca m-am scufundat atat de mult in sentimente triste in trecut incat acum nu sunt in stare sa imi pun fericirea si sentimentele in cuvinte. Am vorbit de atat de multe ori despre toate lucrurile negative pe care le simteam incat acum, ca au disparut, nu stiu cum sa imi exprim noile trairi....
Sau poate doar nu reusesc sa iti spun in fata ceea ce simt...dintr-un fel de teama de neinteles... de teama ca ceea ce as vrea sa iti spun sa nu sune teatral sau sa fie mult prea putin pentru ceea ce vreau sa spun de fapt. Stiu ca nu ar trebui....Si cu cat ma gandesc mai mult pe tema asta realizez cat de naiva sunt de fapt. Dar parca acum, ca am inceput sa imi scriu gandurile totul devine mai limpede, iar cuvintele curg de la sine...
Ce insemni tu pentru mine? As putea spune ca ... ... esti cel mai bun lucru ce mi s-a putut intampla. Stiu ca suna teatral, dar ca sa ma rezum la o fraza, asta reprezinti pentru mine. Inca de cand te-am cunoscut viata mea s-a schimbat. Iar acum, cand in sfasit pot spune ca cea mai mare dorinta a mea s-a implinit, pot admite cu sincertitate ca totul a fost spre mai bine.
...esti singurul baiat pe care l-am iubit, il iubesc si il voi iubi vreodata, singurul alaturi de care vreau sa am un viitor, o familie, un copil. Ceea ce simt eu nu poate „trece” si asta mi-au demostrat-o numeroasele mele incercari din trecut in acest sens. Cred ca intr-un fel suntem sortiti sa fim impreuna. Altfel....oare de ce orice facem ne intoarcem unul la altul? Nu pot sa imi imaginez viata fara tine. Asta e sigur. Si acum ca ceea ce simt simti si tu, sunt sigura ca nimic nu ne va mai desparti
...esti primul lucru la care ma gandesc cand cineva imi spune „Pune-ti o dorinta”
...esti omul
pe care ma pot baza in orice situatie. Cel care ma ajuta oricand, ma asculta,
ma intelege, ma sprijina in ceea ce vreau sa fac si ma provoaca la mai mult.
...esti cel
care ma iubeste si ma accepta asa cum sunt si in preajma caruia pot fi „Eu”.
...esti cel ce mi-a aratat cum e sa iubesti si sa fi iubit.
...esti cel despre care pot spune cu mandrie : „El e iubitul meu”
As putea sa iti spun toate acestea, si inca multe altele, dar tot nu as fi multumita cu ce am spus, pentru ca aceste cuvinte nu pot sa iti arate cat de mult insemni tu pentru mine de fapt.
Cum te vad? Pai, fizic vorbind, te consider frumos. Atractiv. Cu tine am dezlegat cateva din tainele dragostei, iar fiecare particica a corpului tau pe care am descoperit-o m-a incantat. Si inca ma incanta.
Spiritual, te vad drep unul dintre cele mai reale lucruri din viata mea. Nimeni, in afara de parinti, nu mi-a mai oferit atat de multa siguranta, atat de multa protectie. Adevarul e ca langa tine ma simt protejata. Ma simt iubita. Ma simt fericita si implinita. Simt ca langa tine imi pot construi un viitor stabil, imi pot intemeia o cariera, o familie, un camin. Tu esti cel care imi face fata la toate capriciile si apucaturile, la starile mele schimbatoare ca vantul si la sentimentele pe care uneori, parca nici macar eu nu le pot face fata. Tu imi oferi stabilitatea de care am atat de mare nevoie.
Te vad drept un baiat destept, care stie pe ce lume traieste, ce face si cum sa se descurce. Te vad capabil sa iti faci un rost in viata, lucru care imi ofera un soi de siguranta.
N-am crezut ca voi intalni in liceu persoana alaturi de care vreau sa imi petrec tot restul vietii. Apoi ai aparut tu. Iar acum nu cred ca imi este cu putinta sa traiesc fara tine. Poate am devenit dependenta de tine intr-o oarecare masura, dar sper ca aceasta „dependenta” sa nu iti dea tie batai de cap.
Spui ca nu iti poti vedea calitatile. Lasa ca ti le arat eu. Te admir pentru hotararea pe care o ai, pentru faptul ca iti urmezi scopurile, pentru faptul ca ii ajuti pe ceilalti, pentru ca esti stapan pe tine, esti increzator, nu esti arogant, esti amuzant, esti onest, muncesti din greu pentru ceea ce iti doresti si mai presus de toate, nu te lauzi cu nimic.
Probabil pentru ca ai impresia ca nu ai cu ce, dar crede-ma, eu, si nu numai eu, credem altceva.
Nu pot spune ca te vad ca pe o persoana fara defecte pentru ca as minti, dar aceste defecte fac parte din tine, iar eu te iubesc pentru ceea ce esti pe de-antregul. Esti tu, si nimic si nimeni nu poate concura cu asta.Probabil pentru ca ai impresia ca nu ai cu ce, dar crede-ma, eu, si nu numai eu, credem altceva.
Acum, din tot ce am scris mai sus, cred ca poti intelege si de ce te iubesc. Nu imi doresc pe nimeni si nimic altceva. Vreau doar sa te iubesc, sa ma iubesti, sa ne iubim. Toate celelalte lucruri vor veni de la sine. Stiu ca drumul pe care l-am ales nu va fi neaparat unul usor, dar mai stiu ca, atata timp cat ne avem unul pe celaltalt, vom trece cu bine peste orice s-ar intampla.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
