duminică, 8 august 2010

Furtuna


In noapte ploaia cade
E ca un blestem

Se cutremura pamantul

Si-ncep sa ma tem


Cad fulgere repezi

Ceru-l aprind

Si-n zgomot de tunet

Luminile se sting


Cad stropii mari

Se izbesc tremurand

Iar clopotele suna

In vazduh cantand


As vrea ca scanteia

Unui fulger fugar

S-aprinda iubirea

In sufelul meu iar


S-o simt cum apare

Asa din senin

Sa nu-mi dea scapare

S-o simt iar din plin


Dar ploaia se-opreste

Si luna apare

Intunericu-l alunga

Si teama dispare


In razele lunii

Incet realizez

Ca orice-i posibil
Doar daca crezi

3 comentarii:

  1. frumoasa poezia:X
    off..iubirea asta:))
    care la tn nu mai da Domnu s'apara:))
    copila:x
    lasa ca e mai bn asa;)
    iti zice yo SORTA!:))

    tb sisule:X

    maine papam porumb=)):>
    si-mi vad barbatelu:>
    si amantii:))

    off Doamne m-am dilit tare de tot:))


    :X:X:X

    RăspundețiȘtergere
  2. mda..o aparaut in cele din urma..
    nu pentru cine trebuia...
    sau ma rog..pentru cine mi-as fi dorit..
    dar a aparut..si a facut viata mea un calvar
    X_X

    RăspundețiȘtergere