Nostalgie

 A intrat usor in casa...s-a instalat timid in camera mea...dupa m-a cuprins in bratele-i reci. M-a strans cu putere.
Stiam ce faceam...sau nu? Oare nu era un strain cel ce ma imbratisa? Era o fiinta macar? M-am indepartat tulburata.... nu mai stiam unde sunt...ce fac.

-Cine esti tu?
-Nostalgie ma numesc. Am venit sa-ti bantui sufletul....

Atunci i-am resimtit bratele si buzele lui s-au frant pe-ale mele, rece, sobru. In secunda urmatoare totul a disparul... Nu-i mai simteam atingerea, dar il simteam viu, in sufletul meu....Nostalgie... de ce existi?
                                                                                  M.