Speranta

Si...ce faci cand te simti exilat din tine...parca ceva nou a aparut inauntrul tau si creste, creste pana cand eventual tu nu mai ai loc, si ramai undeva pe afara...departe
Te uiti la tine...dar parca nu mai esti tu.
Si tot ce se intampla in jurul tau....parca ti-a scapat de sub control...acest nou "tu" care a crescut in tine incepe sa fie sfarmat de micile incidente din viata de zi cu zi....Si tu, cea de odinioara..stai undeva intr-un colt si privesti
De ce nu intervii? Unde ti-e vointa? Unde ti-e mandria?
Esti tot tu acolo, chiar daca ai lasat atatea in urma...atat de mult incat parca te-ai lasat pe tine.


Te uiti in oglinda ca la un strain..sau nu...oglinda n-are a face cu asa ceva.Caci chipul, chipul e acelasi.
Dar sufetul e diferit...Ceea ce te face pe tine om s-a schimbat. Si-ti vine sa spargi oglinda, cu toate ca ea nu ti-a gresit cu nimic.
Mai tii minte cand te-ai razbunat pe-un perete? Tu ai avut de suferit...asa ca lasa oglinda in pace.

Si orice s-ar intampla nu mai poti redeveni ceea ce ai fost.Odata instaurata, schimbarea e ireversibila. Si Cutia Pandorei a fost deschisa si tot raul a evadat in lume...Dar a ramas Speranta, nu?

Oare tu esti Speranta mea? 

  M.